Loading

wait a moment

Dragostea de mama (2)

Așa cum v-am promis am revenit cu continuarea articolului.



Atunci cand cineva iti spune ca nu vrea copii isi doreste sa se convinga mai mult pe el insusi decat pe tine; sunt si persoane care intradevar nu vor copii, isi doresc poate o cariera inainte de toate, sau poate nu se simt destul de pregatite pt a avea copii, si nu este nimic de condamnat.

Dar, natura noastra umana are ca scop cel mai important pe pamant “inmultirea”  asa ca mai devreme sai mai tarziu orice femeie sau barbat,la o varsta mai frageda sau mai inaintata, va avea aceasta dorinta de a procrea.

Cum spuneam, in spatele acestor masti puternice care afirma ca nu vor copii, se pot afla persoane foarte suferinde, persoane fragile, persoane care din anumite probleme de sanatate sau disfunctie sexuala, nu pot avea copii.

Este mult mai usor sa spui celor care te intreaba, ca nu vrei sa ai copii, dacat sa spui ca nu poti, ca incerci de  10 ani si ca sunteti disperati si tu si sotul. Ca vacanta in Turcia de acum 2 ani nu a fost tocmai o vacanta si ca a-ti mers acolo pentru a face niste investigari mai profunde. Este f. greu sa explici prin ce sentiment de frustare si vinovatie traiesti pt ca nu ii poti darui sotului tau un copil sau invers.

Pentru ca stim deja, noi femeile de mici, in jocurile noastre nevinovate cu papusile, ne placea sa ne consideram mame . 

Din pacate nu toate au ocazia sa aiba propria ei papusica vie.

Dar asta nu inseamna ca esti mai putin femeie ca mine, din contra, treci printr-o experienta care te face mult mai puternica, si sunt sigura ca intr-o zi toata suferinta ta va fi trasformata in fericire! 

Stii…am o prietena care stiam ca nu poate avea copii si intr-o zi o vad cu un baietel de mana! 

Zambea si cu ochii nu numai cu gura  si emana o iubire nemarginita pt acel copil!

Fericirea ei era molipsitoare dar eu eram in intarziere la munca asa ca am pupat-o zgomotos pe ambii obraji rugand-o sa imi scrie cand are timp .

In seara aia am primit un email care m-a lasat cu ochii in lacrimi!

 “Buna Cris, ce zici de omuletul nostru?Sa stii ca iti scriam oricum, chiar daca nu imi spuneai. Vroiam sa iti multumesc pentru incurajarile trimise, si imi cer scuze ca nu ti-am răspuns mereu. Uneori nu puteam, alteori chiar nu stiam ce sa scriu..nu vroiam sa ma limitez doar ls un multumesc. Si.. ai avut dreptate, desi incetasem sa mai speram, Dumnezeu chiar raspunde la rugaciuni. Numai ca noua ne-a jucat o mica farsa si Alex al nostru a nimerit in burtica la altcineva.. Asa ca atat eu cat si Tudor am simtit deodata intr-o seara in timp ce discutam, o nevoie urgenta sa il cautam! L-am gasit dupa nu f. mult timp intr-un spital din Moldova si de atunci ne face cei mai fericiti si mandri parinti! Sincer cred ca nu ar fi existat nici o diferenta daca “nimerea” in burtica mea! Iubirea de mama este cea mai puternica si ea intrece totul! 

Ps. Te astept maine dimineata la cafeneaua de langa ziare,

Hai ca fac eu cinste! 



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

* Checkbox GDPR is required

*

Sunt de acord

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.