De ce nu mă pot uita la filme horror
Filmele horror sunt extrem de populare în rândurile tinerilor care doresc să aibe parte de o sperietură bună sau de senzații tari. Sau poate doar doresc să târască un prieten la un film horror și să îi ofere sperietura vieții lui. Mie personal nu îmi plac filmele horror. Am încercat să mă uit la câteva, dar chiar nu pot.
De ce nu mă pot uita la filme horror
Am o imaginație prea bogată, iar după câteva secvențe dintr-un film horror încep să îmi imaginez chestii și să devin paranoică, iar asta nu îmi face bine absolut deloc. Ba chiar mai rău, încep să am coșmaruri timp de câteva zile. Iar unele dinte ele par atât de reale încât mă trezesc speriată și dacă adorm la loc visul se continuă. Nu știu dacă ați pățit vreodată așa ceva, dar mie mi s-a întâmplat foarte des.
Cred că reținerea aceasta pe care o am față de filmele horror se trage din copilărie când o prietenă mi-a spus o poveste de groază. Eram mică și voiam să mă iau cu ea la întrecere, dar din cauză ca ea era mai mare decât și, ulterior am aflat, pasionată de povești și filme horror a născocit, evident, o poveste horror mult mai bună decât a mea care mi-a rămas foarte mult timp în minte. Îi amintesc și acum că am obligat-o pe mama mea să doarmă cu mine după ce am auzit povestea aia. Îmi era tare frică să stau singură.
Când am crescut am încercat din nou să mă uit la un film horror cu o colegă. Eram prin clasa a 3-a și găsisem un film horror cu un copac care mânca oameni. Dar nu am reușit să ne uităm până la căpăt. Așadar, nu știu despre voi, dar eu chiar nu mă pot uita la filme horror.
Voi puteți?